Memoria RAM
Reprezinta un spatiu temporar de lucru unde se pastreaza datele si programele pe toata durata executiei lor. Programele si datele se vor pierde din memoria RAM, dupa ce calculatorul va fi închis, deoarece aceasta este volatila, pastrând informatia doar atâta timp cât calculatorul este sub tensiune.
În functie de circuitele din care sunt implementate memoriile RAM acestea se clasifica în: memorii statice (SRAM) si memorii dinamice (DRAM). La rândul sau memoriile DRAM se împart în:
1. memorii FPM (Fast Page Mode) – caracteristica acestui tip de memorie o reprezinta facilitatea de a lucra cu pagini de memorie. O pagina de memorie este o sectiune de memorie, disponibila prin selectarea unei adrese de rând.
2. memorii EDO (extended Data Out) – functioneaza la fel ca si memoriile FPM dar accesul la datele din celulele de memorie este mai rapid cu 10 – 15 % fata de FPM
3. memorii SDRAM (Syncronous DRAM) – un astfel de tip de memorie reprezinta un modul DRAM ce lucreaza în mod sincron cu procesorul (prin constructie, la origini memoriile DRAM conventionale functionau în mod asincron)
4. memoriile VRAM (Video RAM) – este o memorie rapida folosita în special pentru placile video.
5. memorii SGRAM (Syncronuos Graphics RAM)- este un SDRAM adaptat cerintelor foarte mari din domeniul graficii 3D.
6. memorii DDR (Double Data Rate)- prin aceasta tehnologie se pot transfera date de doua ori mai rapid fata de tehnologiile anterioare.
Organizarea memoriei RAM
Memoria RAM din punct de vedere logic este împartita astfel:
1. Memoria de baza (conventionala) – este formata din primii 640 Kb ai memoriei calculatorului, fiind zona în care se executa toate programele care ruleaza sub sistemul de operare MS-DOS.
2. Memoria superioara (rezervata) – este formata din urmatorii 384 Kb, ramasi disponibili pâna la 1Mb. Aceasta zona de memorie este împartita în felul urmator: primii 128 Kb sunt rezervati pentru a fi utilizati de adaptoarele video pentru memorarea informatiei afisate pe ecran, urmatorii 128 de Kb sunt rezervati pentru a fi folositi de diferite adaptoare ce se pot conecta la sistem cum ar fi placa video, placa de retea, etc, ultimii 128 de Kb sunt rezervati pentru a fi utilizati de componenta BIOS a sistemului.
BIOS-ul reprezinta o colectie de mici programe care “stiu” sa comunice cu perifericele calculatorului. Fara aceste “servicii” oferite de BIOS un calculator nu poate “citi” un caracter de tastatura si nici nu poate afisa un caracter pe ecran, deci nu poate functiona.
3. Memoria extinsa – este cuprinsa între 1 Mb si 4 Gb, caracteristica sa fiind ca aceasta poate fi accesata doar daca procesorul lucreaza în mod protejat.
4. Memoria expandata EMS (Expanded Memory Specification) – acest tip de memorie nu poate fi accesat direct de catre procesor, ci prin intermediul unei ferestre de 64 de Kb stabilita în zona de memorie superioara. Acest tip de memorie este împartit din punct de vedere logic în segmente de 64 Kb care sunt comutate în aceasta fereastra